PlayStation Portable
PlayStation Portable (sau mai cunoscută ca şi PSP) este o consolă de jocuri portabilă lansată şi produsă de Sony Computer Entertainment. PSP – acestea sunt cele trei litere magice cu care, s-au scris, se scriu şi se vor scrie file de poveste în istoria jocurilor electronice. Compania Sony, direct “responsabilă” pentru acest lucru, are o experienţă foarte vastă în acest domeniu. De fiecare dată când Sony a vrut să intre pe un segment nou, a făcut-o cu dreptul. Drept mărturie stau succesele obţinute până în prezent de consolele PS One, PS2 şi PS3. Acum PlayStation Portable câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi. Are şi de ce. Este printre cele mai complexe dispozitive de acest gen. Poţi să te joci, să te uiţi la filme, să asculţi muzică şi să vizualizezi fotografii. Atractia este maximă. Din momentul în care vezi “cutiuţa magică”, îţi doreşti sp pui mâna pe ea şi să intri în această minunată lume a viselor, a dorinţelor. Primul lucru care atrage la această consolă este ecranul. Impresionantul ecran LCD de 4,3 format wide are o rezoluţie de 480 x 272 pixeli şi este capabil să afişeze 16 milioane de culori. În imediata vecinătate a acestuia se găseşte keypad-ul opt direcţional pe de-o pare, şi celelalte patru butoane specifice consolelor, de cealaltă. Aceia dintre voi care sunt familiarizaţi cu consolele PS2 vor simţi aceiaşi poziţionare şi în cazul lui PSP. Totuşi, în ciuda acestui aspect, e posibil a după o anumită perioada de jucat încontinuu, să fiţi nevoiţi să faceţi o scurtă pauză pentru a vă dezmorţi degetele.
Spre deosebire de alte console “concurente”, PlayStation Portable a rămas fidel discurilor de plastic. Absolut toate jocurile şi toate filmele ce se vor rulate pe PSP sun stocate pe asa-numitele discuri proprietare UMD (Universal Media Disc). Aceste discuri realizate de Sony sunt protejate de o carcasa din plastic, lucru foarte benefic ţinând cont că sunt cele mai expuse accidentelor. deşi par atât de mici, capacitatea lor de stocare de 1,8 GB este arhisuficientă pentru orice film sau joc, indiferent de cât de complex ar fi. Totuşi, folosirea acestor discuri are şi un mic dezavantaj. La fel ca la consolele “mari”, există anumiţi timpi de încărcare care pot varia în funcţie de complexitatea jocurilor. De exemplu, pentru a încărca un intro de la Ridge Racer au fost necesare aproape 7-8 secunde. Nu sunt valori extraordinare, însă atunci când presiunea este mare, acestea par o veşnicie.
Pentru că suntem tot la capitolul funcţii proprietare, aici putem să adăugăm şi cardul de memorie de tip Stick Duo. Rolul acestuia, dar în principal capacitatea acestuia sunt destul de importante in acest lanţ. De exemplu, cardul folosit pentru a stoca fişierele cu progresele făcute în anumite jocuri, ceea ce este un lucru bun. Pe de altă parte, îl putem folosi şi pentru a stoca fişiere cu mizică, filme, poze şi chiar jocuri. La achiziţionare primiţi un card de doar 32 MB. Pentru câteva salvări, vreo 10 poze şi câteva MP3-uri e suficient, însă “boala” se ia repede şi de aceea vă recomand să vă achiziţionaţi unul de cel puţin 256 MB sau chiar mai mult.
Pentru că a venit vorba de chestii multimedia, am şi câteva remarci. PSP ştie să cânte MP3+uri şi fişierele proprietare Sony în format ATRAC. Transferul lor de pe cardul de memorie se face fie prin intermediul unui cablu USB, fie printr-un card reader. În ceea ce priveşte filmele, treaba e puţin mai complicată. Este neapărat nevoie să folosiţi anumite aplicaţii pentru a le converti tot într-un format proprietar. Pozele nu au nicio restricţie, însă se recomandă formatul JPG. În acest fel puteţi să le vizualizaţi fără probleme, să creaţi slideshow-uri, să le rotiţi sau chiar să le măriţi.
Sony Play Station Portable
Sunetul, în cazul lui PlayStation Portable, are un rol deosebit. Motivele sunt lesne de înţeles. Calitatea audiţiei este foarte bună chiar dacă renunţaţi la căşti şi mergeţi pe varianta speaker-elor încorporate. Volumul poate fi reglat fie din cele doauă butoane de pe consolă, fi de pe telecomanda de pe firul căştilor. Orice variantă aţi alege, efectul e garantat.
Joaca împreună cu mai mulţi coechipieri sau impotriva unui adversar uman este o adevărată plăcere. Brusc, jocurile primesc o altă conotaţie. Pentru a nu fi “îndrăgiţi” de acest avantaj, cei de la Sony au inclus în PSP un modul WiFi wireless, bazat pe standardul 802.11b. Conectarea cu ceilalţi jucători se poate face direct (peer to peer) sau prin intermediul unor acces poin-uri. În acest fel, jucătorii se pot întâlni într-o reţea locală sau chiar pe internet. Configurarea cestei facilităţi este extrem de simplă. Se începe prin setarea SSID-ului, a unei chei WEP dacp este cazul şi a unei adrese IP şi DNS. În cazul în care există în reţea un server DHCP, ultimele opţiuni se fac automat. Pentru că este vorba de un dispozitiv portabil, aveţi posibilitatea de a salva mai multe configuraţii wireless în funcţie de locaţiile unde vă aflaţi.
Ca orice alt dispozitiv portabil, şi PSP suferă din cauza energiei. În acest caz, problema se judecă după durata de “viaţă” a acumulatorului. PSP este alimentat de un acumulator lithium+ion de 1.800 mAh. Destul de mare. Tradus în valori pământene, putem vorbi de aproximativ 5-6 ore de jucat încontinuu (cam putin zic eu) . Din păcate, orice funcţie în plus costă. De exemplu, o joacă online pe wireless reduce durata de viaţă aproape la jumătate. Ca orice lucru bine gândit, în caz de nevoie, acumulatorul poate fi înlocuit cu altul nou.
Mi-am amintit să vă spun şi câteva cuvinte despre performanţe. PSP-ul este motorizat cu un procesor ce rulează la 333 MHz, are 4MB cache, iar împreună cu memoria internă de 32 de Mb, fac legea în junglă.
